Tu crezi in Dumnezeu crede și în mine

Știind că era pe cale să fie ucis, Isus le-a spus ucenicilor săi: „Voi credeți în Dumnezeu; crede și în Mine” (Ioan 14:1). Cu alte cuvinte, „Nu înceta să crezi în mine, chiar dacă vei vedea lucruri care se întâmplă, care te vor face să te întrebi dacă eu sunt cu adevărat Mesia”. Atunci Isus a spus aceste cuvinte remarcabile: „Eu sunt calea și adevărul și viața”:

Eu sunt calea, chiar dacă mă vei vedea pe cruce. Nu înceta să crezi în mine.

Eu sunt adevărul, chiar dacă dușmanii mei vor încerca să facă tot ce am spus să pară o minciună. Nu înceta să crezi ce ți-am spus.

Eu sunt viața, chiar dacă mă vei vedea murind. Aveţi încredere în mine!

Ucenicii au fost provocați să creadă acele cuvinte. Și noi.

Isus este calea, chiar dacă calea Lui cere să ne predăm căile noastre, chiar dacă ne poate duce să murim de dragul Lui.

Isus este adevărul, chiar dacă uneori ne întrebăm dacă ceea ce a promis va avea vreodată să vină, chiar dacă alții spun că cuvintele lui sunt depășite și etica lui nu mai este relevantă. Jesus este viața, chiar și atunci când în jurul nostru și în noi moartea poate încă părea copleșitoare.

Apostolii și biserica primară au trăit și au murit cu pretenția lui Isus pe inimile lor. Putem și trebuie și noi.

Dragă Isuse, ajută-mă nu numai să accept pretenția ta de a fi „calea și adevărul și viața”; dar și să trăiesc și să mor cu ea gravată pe inimă. Amin. Aceasta ar putea fi cea mai puternică propoziție scrisă vreodată. Cu toate volumele scrise despre iubire, chiar și cu toate Scripturile care vorbesc despre iubire, acesta este singurul loc în care Dumnezeu și-a scris definiția iubirii pentru ca toți să o vadă. Dragostea nu este doar un sentiment, o acțiune sau chiar un angajament – deși toate aceste lucruri sunt implicate. Iubirea este dincolo de cuvinte și a fost comunicată cel mai clar prin voința Tatălui și prin jertfa Fiului – când Isus a murit pe cruce, pentru ca relația noastră cu Dumnezeu să poată fi restaurată.

Din perspectiva Fiului, el s-a jertfit pentru ca noi să fim restabiliți Tatălui. Și din perspectiva noastră, în măsura în care o putem vedea sincer, eram pierduți și fără speranță în lume. Din cauza păcatului nostru, ne-am îndreptat spre distrugere, fără nicio modalitate de a ne salva pe noi înșine. Așa că Dumnezeu „a trimis pe Fiul Său ca jertfă de ispășire pentru păcatele noastre”. De ce? Pentru că ne iubește.

Și în lumina acelei iubiri, este mai mult: „Dacă ne iubim unii pe alții, Dumnezeu trăiește în noi și dragostea Lui este deplină în noi”.

Mai multe

1 Comment

Add yours

+ Leave a Comment